Dragă cititor care abia aștepți să iasă cartea asta de memorii de care vorbesc de atâta amar de vreme,
uite, am o altă veste bună care vine în sprijinul postărilor dinainte.
E gata coperta!
Ce zici, îți place?
Mie da! Foarte mult.
Aș vrea câteva modificări minore la ea, dar în linie de maximă, așa rămâne.
E superbă și direct la obiect, zic eu.
Dacă mă urmărești, știi că am publicat o altă copertă mai demult.
Asta-i exact opusul, nu?
Era faină și ailaltă, chiar foarte faină, dar și asta-i super.
În plus, cealaltă a fost făcută de o altă casă de editură.
Și pentru că s-au chinuit la ea, au fost foarte drăguți și mi-au oferit-o când am renunțat la colaborarea cu ei. Nu am acceptat căci știam că editura cu care aveam să lucrez, n-ar fi fost de acord să aduc o copertă făcută de o altă casă de editură.
Și, dacă te uiți cu atenție, vezi și numele casei de editură: Sapientia din Iași.
Ce nume frumos! Ce logo minunat!
Asta înseamnă că memoriile mele sunt o lectură potrivită pentru orice om care citește în română, indiferent de vârsta, clasa socială și educația lui.
Aș fi vrut să se facă vâlvă în jurul lansării deoarece este o lucrare de o mare valoare culturală, însă am făcut ce am putut.
Cartea aceasta dedicată tatălui meu care a trecut la cele veșnice anul trecut (2018), înseamnă totul pentru mine. Am muncit enorm la ea și mă doare inima că nu va avea recunoașterea pe care o merită.
Mi se pare că se face o nedreptate tuturor românilor, nu numai mie, dar sunt recunoscătoare că va fi publicată.
Sunt prea ocupată cu căsuța mamei mele ca să mă amărăsc și din cauza asta.
Recomandările și publicitatea schimbă destinul oricărei povești, oricărui autor și oricărui cititor.
Am făcut tot ce am putut cu ce am avut.
Un om singur împotriva întregului univers nu poate învinge.
Oricum ar fi, sunt împăcată cu mine căci n-am stat cu mâinile în sân și nu mi-am plâns de milă. Nu m-am dat bătută și-am reparat ce am greșit.
Am făcut o grămadă de compromisuri și infinite sacrificii ca să ofer celor interesați o carte valoroasă.
Confesiunile sunt multe, mi-am pus inima pe o tavă, în speranța că vei aprecia candoarea, sinceritatea și obiectivitatea.
Cine vrea să vadă, vede. Cine nu, critică, judecă și condamnă fără drept de apel.
Cei ce fac mult, sunt judecat mult.
Dar eu mă încred în univers.
Drag cititor, poate știi că am început construcția unei căsuțe pentru mama mea fără să am toți banii necesari.
Dacă vrei să mă ajuți să pun un zâmbet pe fața mamei mele care a născut 11 copii și a crescut 10 pe timpuri comuniste, te rog, distribuie postările mele pe rețelele de socializare; vorbește frumos și recomandă munca și proiectele mele de suflet.
Orice like, share, comment are valoare deși pe tine te costă doar un click, o apăsare de buton.
Universul îți va da înapoi ceea ce împrăștii în jurul tău.
uite, am o altă veste bună care vine în sprijinul postărilor dinainte.
E gata coperta!
Ce zici, îți place?
Mie da! Foarte mult.
Aș vrea câteva modificări minore la ea, dar în linie de maximă, așa rămâne.
E superbă și direct la obiect, zic eu.
Dacă mă urmărești, știi că am publicat o altă copertă mai demult.
Asta-i exact opusul, nu?
Era faină și ailaltă, chiar foarte faină, dar și asta-i super.
În plus, cealaltă a fost făcută de o altă casă de editură.
Și pentru că s-au chinuit la ea, au fost foarte drăguți și mi-au oferit-o când am renunțat la colaborarea cu ei. Nu am acceptat căci știam că editura cu care aveam să lucrez, n-ar fi fost de acord să aduc o copertă făcută de o altă casă de editură.
Și, dacă te uiți cu atenție, vezi și numele casei de editură: Sapientia din Iași.
Ce nume frumos! Ce logo minunat!
Asta înseamnă că memoriile mele sunt o lectură potrivită pentru orice om care citește în română, indiferent de vârsta, clasa socială și educația lui.
Aș fi vrut să se facă vâlvă în jurul lansării deoarece este o lucrare de o mare valoare culturală, însă am făcut ce am putut.
Cartea aceasta dedicată tatălui meu care a trecut la cele veșnice anul trecut (2018), înseamnă totul pentru mine. Am muncit enorm la ea și mă doare inima că nu va avea recunoașterea pe care o merită.
Mi se pare că se face o nedreptate tuturor românilor, nu numai mie, dar sunt recunoscătoare că va fi publicată.
Sunt prea ocupată cu căsuța mamei mele ca să mă amărăsc și din cauza asta.
Recomandările și publicitatea schimbă destinul oricărei povești, oricărui autor și oricărui cititor.
Am făcut tot ce am putut cu ce am avut.
Un om singur împotriva întregului univers nu poate învinge.
Oricum ar fi, sunt împăcată cu mine căci n-am stat cu mâinile în sân și nu mi-am plâns de milă. Nu m-am dat bătută și-am reparat ce am greșit.
Am făcut o grămadă de compromisuri și infinite sacrificii ca să ofer celor interesați o carte valoroasă.
Confesiunile sunt multe, mi-am pus inima pe o tavă, în speranța că vei aprecia candoarea, sinceritatea și obiectivitatea.
Cine vrea să vadă, vede. Cine nu, critică, judecă și condamnă fără drept de apel.
Cei ce fac mult, sunt judecat mult.
Dar eu mă încred în univers.
Drag cititor, poate știi că am început construcția unei căsuțe pentru mama mea fără să am toți banii necesari.
Dacă vrei să mă ajuți să pun un zâmbet pe fața mamei mele care a născut 11 copii și a crescut 10 pe timpuri comuniste, te rog, distribuie postările mele pe rețelele de socializare; vorbește frumos și recomandă munca și proiectele mele de suflet.
Orice like, share, comment are valoare deși pe tine te costă doar un click, o apăsare de buton.
Universul îți va da înapoi ceea ce împrăștii în jurul tău.
Niciun comentariu
Orice parere este apreciata, insa te rog sa respecti regula de aur: "Ce tie nu-ti place, altuia nu face."
Toate comentariile sunt moderate (trec prin mâinile mele). de aceea nu apar imediat.
Multumesc!
#14nuantederosu
#autorcristinag